Durata ideală a unui imn național este de 60-90 de secunde pentru a menține atenția și emoția publicului.

Cercetările în psihologia muzicii, inclusiv studiile efectuate de cercetători precum Daniel Levitin, sugerează că creierul uman procesează cel mai eficient structurile muzicale într-un interval de 60 până la 90 de secunde. Acest fenomen este legat de memoria de lucru și de modul în care sistemul dopaminergic reacționează la anticiparea și rezoluția muzicală.Comitetul Olimpic Internațional a stabilit o regulă strictă prin care versiunile instrumentale ale imnurilor naționale redate în timpul ceremoniilor de premiere nu trebuie să depășească 90 de secunde. Această limită, consolidată în protocolul olimpic modern, asigură fluiditatea evenimentului și menține angajamentul solemn al spectatorilor fără a provoca oboseală cognitivă.Din punct de vedere istoric, imnul Japoniei, 'Kimigayo', este unul dintre cele mai scurte din lume, având doar 11 măsuri, în timp ce imnul Uruguayului poate dura peste cinci minute în varianta completă. Totuși, în contexte oficiale, chiar și imnurile lungi sunt scurtate la fragmente de aproximativ un minut pentru a respecta pragul de atenție umană.Analizele neuroimagistice demonstrează că activarea amigdalei, responsabilă pentru răspunsul emoțional, atinge un platou după primele 60 de secunde de stimulare auditivă repetitivă. Astfel, compozitorii de imnuri precum Claude Joseph Rouget de Lisle, care a scris 'La Marseillaise' în 1792, au creat intuitiv structuri care livrează un mesaj puternic înainte ca saturația senzorială să se instaleze.