Creierul folosește dopamina pentru a crea o „gravitație” mentală care ne atrage irezistibil spre obiectivele noastre.

Conceptul de „gravitație a dopaminei” provine din studiile neuroștiințifice care analizează modul în care creierul procesează recompensele. Cercetările conduse de neurobiologi precum Wolfram Schultz de la Universitatea Cambridge au demonstrat că neuronii dopaminergici se activează intens în timpul anticipării, nu doar în momentul consumului. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „eroare de predicție a recompensei” și a fost documentat pe parcursul ultimelor trei decenii.Un studiu publicat în jurnalul Nature în anul 2013 a arătat că nivelul de dopamină crește progresiv pe măsură ce un subiect se apropie fizic sau temporal de un obiectiv dorit. Această creștere constantă funcționează exact ca un gradient gravitațional, exercitând o presiune psihologică tot mai mare asupra individului. Mecanismul este localizat în principal în nucleul accumbens și în aria tegmentală ventrală, regiuni cheie ale sistemului de recompensă.Din punct de vedere evolutiv, acest sistem a apărut pentru a asigura supraviețuirea prin motivarea strămoșilor noștri să caute hrană și adăpost chiar și în condiții dificile. Dacă plăcerea ar fi singurul motor, am putea deveni pasivi după prima satisfacție. Însă gravitația dopaminei ne menține concentrați pe parcursul întregului proces de căutare, transformând efortul într-o experiență neurologică recompensatoare.