Piatra ponce este singura rocă din lume care poate pluti pe apă.

Piatra ponce se formează în timpul erupțiilor vulcanice explozive, când lava bogată în silice și gaze este proiectată violent în atmosferă. Scăderea bruscă a presiunii și răcirea rapidă fac ca gazele să se extindă și să rămână captive sub formă de vezicule în masa sticloasă a rocii. Conform studiilor geologice, porozitatea pietrei ponce poate ajunge până la 90%, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a volumului său este de fapt aer.Un exemplu istoric impresionant a avut loc în anul 1883, după erupția vulcanului Krakatoa din Indonezia. Atunci, straturi masive de piatră ponce au acoperit suprafața Oceanului Indian, formând insule plutitoare care au persistat timp de aproape doi ani. Unele dintre aceste formațiuni aveau o grosime de până la 1.5 metri, fiind suficient de solide pentru a susține greutatea unor animale mici sau a vegetației marine.Cercetări recente publicate în jurnalul Earth and Planetary Science Letters explică de ce unele pietre ponce plutesc mult mai mult decât altele. Fenomenul se datorează tensiunii superficiale a apei care blochează aerul în interiorul porilor microscopici, împiedicând roca să se scufunde imediat. Deși majoritatea rocilor au o densitate de aproximativ 2.5 grame pe centimetru cub, piatra ponce are adesea o densitate sub 1 gram pe centimetru cub, ceea ce îi oferă flotabilitate naturală până când apa reușește să pătrundă în toate cavitățile sale.